combaterea zgomotului şi vibraţiilor

Dezvoltarea impetuoasă a industriei şi transporturilor a condus la creşterea numărului surselor de zgomot şi de vibraţii, avînd ca urmare poluarea cu zgomot şi cu vibraţii a nume­roase locuri de muncă şi a unor zone întinse. Zgomotul şi vibraţiile care depăşesc anumite limite prezintă o gamă largă de efecte nocive, mergînd pînă la afecţiuni organice grave.

Combaterea zgomotului şi vibraţiilor urmăresc atingerea a trei scopuri distincte:

un scop de natură tehnică, care urmăreşte crearea de maşini, instalaţii şi agregate silenţioase;

un scop de natură socială, constînd în înlăturarea aspectului de noxă socială a poluării cu zgomote şi vibraţii;

un scop de natură medico-sanitară, care are în vedere protejarea individului împo­triva efectelor complexe provocate de aceste noxe.

Combaterea zgomotului şi vibraţiilor se realizează prin măsuri de proiecţie activă (se acţionează direct asupra surselor) şi prin măsuri de protecţie pasivă (împiedicînd propagarea undelor sonore primare sau a celor reflectate). Măsurile de combatere a zgomotului la sursă sînt cele mai eficiente şi mai economice, constînd în: înlocuirea unui proces tehnologic cu altul mai silenţios (de exemplu înlocuirea războaielor de ţesut clasice cu suveică prin războaie acţionate pneumatic sau hidraulic), utilizarea unor mecanisme sau dispozitive silenţioase, utilizarea unor materiale corespunzătoare (cauciuc, mase plastice, fibre de sticlă) etc.

Mijloacele de protecţie pasivă propun utilizarea unor ecrane sau carcase fonoizolante şi fonoabsorbante şi insonorizarea încăperilor în care sînt amplasate sursele de zgomot. în figura 1 sînt reprezentate căile pe care se propagă în exterior zgomotul şi vibraţiile generate de o sursă situată într-o incintă, iar în figura 2 diverse variante de rezolvare a combaterii zgomo­tului şi vibraţiilor produse în cazul de mai sus, şi anume:

montarea maşinii sau a agregatului pe elemente vibroizolante. Nivelul de zgomot mă­surat în punctul M indică o atenuare de pînă la 6 dB în gama de frecvente 63—250 Hz (fig. 2. a);

amplasarea între sursă şi observator (punctul M) a unui ecran fonoizolant şi fonoab-sorbant. Se obţine o atenuare a nivelului de zgomot cu 5-6 dB pe o gamă largă de frecvenţe 63—8 000 Hz (fig. 2, b);

amplasarea sursei de zgomot într-o carcasă din material poros. Se obţin atenuări de 6—10 dB în gama de frecvenţe 500—8 000 Hz (fig. 2, c);

amplasarea sursei de zgomot într-o carcasă din material rigid şi compact (de exemplu tablă de otel). în punctul M se obţin atenuări de 13—30 dB în gama de frecventă 250—8 000 Hz (fig. 2, d);

montarea sursei pe elemente vibroizolante şi introducerea ei într-o carcasă. Se obţin atenuări pînă la 35 dB la frecvenţa de 8 000 Hz (fig. 2, e);

amplasarea sursei de zgomot într-o carcasă cu pereţi dubli şi cu spaţiu de aer între cei doi pereţi şi montarea sa pe elemente vibroizolante. Se obţin atenuări de 15—45 dB în gama de frecvenţe 63—8 000 Hz (fig. 2. f);

utilizarea unor carcase prevăzute cu orificii de ventilaţie (fig. 2, g). Prezenţa acestora diminuează eficacitatea atenuării de la 35 dB la 15 dB la frecvenţa de 8 000 Hz;

utilizarea unor atenuatoare de zgomot la orificiile de ventilaţie (fig. 2 h) în vederea îmbunătăţirii eficacităţii carcasei.

combaterea zgomotlui

2 comments to combaterea zgomotului şi vibraţiilor

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>