difuzoare

Difuzorul transformă variaţiile energiei electrice în energie acustică, adică în sunet, mdeplinind acelaşi rol pe care îl are la scară mai mică microreceptorul telefonului (casca telefonică). De aceea primele difuzoare aveau acelaşi mod de construcţie (fig. 1) ca şi micro-receptoarele, dar realizate la o scară mai mare. în interiorul uniri magnet permanent este plasată o bobină prin care circulă curentul de audiofrecvenţă provenit de la amplificator. O membrană metalică vibrează în ritmul variaţiilor cîmpului electromagnetic rezultat, pro-ducînd astfel sunetele corespunzătoare. Aceste oscilaţii ale aerului se. transmit prin interme­diul membranei unei pîlnii de formă conică. Datorită rigidităţii membranei, fidelitatea redării sunetului este influenţată defavorabil. Pentru acest motiv, ameliorarea difuzoarelor a impus vibraţii ale membranei cît mai libere. Prima construcţie, cu paletă liberă, este reprezentată în figura 2. Ca membrană serveşte un con de carton fixat elastic şi mişcat de o armătură datorită unui curent, audio de excitaţie, aflat în cîmpul unui magnet permanent. Astfel se produce mişcarea liberă, a conului. Un alt progres a fost realizarea difuzorului dinamic (fig. 3 şi 4). Armătura care vibrează liber în cîmpul magnetului se compune dintr-o bobină solidară cu membrana, care, în cazul difuzorului electrodinamic, este situată în interiorul unui electro­magnet excitat cu curent continuu, în timp ce la difuzorul permanent dinamic, bobina osci­lează în cîmpul unui magnet permanent.

Principiul de funcţionare a difuzoarelor descrise constă în transformarea oscilaţiilor curentului electric în oscilaţii de natură mecanică, transformare bazată pe principiul elec­tromagnetic al interacţiunii dintre curentul electric şi cîmpul magnetic. Pe alte principii se bazează difuzoarele cu cristal (fig. 5) şi cele electrostatice (fig. 6). Difuzorul piezoelectric (cu cristal) funcţionează pe baza efectului piezoelectric, adică unele cristale (cuarţ, sare Seignette) se încarcă cu sarcină electrică sub acţiunea unei forte mecanice şi invers, îşi modifică grosi­mea în funcţie de sarcina electrică. Astfel, la aplicarea unui curent alternativ, apare variaţia alternativă a grosimii, care se transferă unei membrane, după cum reiese din figura 5. Difuzo­rul electrostatic foloseşte forţele de atracţie şi de respingere electrostatice, care acţionează o membrană în cîmpul unui condensator cînd tensiunea oscilează. Plăcile condensatorului sint găurite, astfel încît variaţiile de densitate ale aerului pot părăsi dispozitivul sub formă de sunet.

Ultimele două tipuri de difuzoare descrise reproduc bine frecvenţele înalte şi, datorită acestui fapt, sint folosite in instalaţiile de înaltă fidelitate (high fidelity; Hi-Fi) împreună cu difuzoarele electrodinamice.

difuzoare

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>