pompe

Pompele servesc la deplasarea lichidelor şi funcţionează după următorul principiu: pompa preia fluidul dintr-un spaţiu de aspiraţie, unde se produce o subpresiune datorită căreia fluidul este aspirat, şi-1 debitează într-un spaţiu de refulare, unde se produce o supra-presiune datorită căreia fluidul este refulat. După principiul de funcţionare, pompele se pot clasifica în pompe volumice (cu piston,, cu membrană), pompe cu rotor (centrifuge, axiale) etc.

1. Pompe cu piston. Dacă un piston, plasat în interiorul unui cilindru (fig. 1) in legătură cu un rezervor cu lichid, este deplasat de la poziţia sa iniţială (punctul mort), lichidul este aspirat datorită vidului creat prin deplasarea pistonului. Presiunea atmosferică este teoretic echilibrată de o coloană de apă de 10 m, deci. teoretic, înălţimea de aspiraţie a unei pompe este de 10 m. Lichidul are însă o tensiune de vapori şi trebuie să învingă şi forţele de frecare de pereţii conductelor, încît înălţimea reală de aspiraţie este, in general, de numai 7 m (fig. 2). Ajuns la celălalt punct mort, pistonul schimbă sensul de deplasare şi supapa de aspiraţie se închide datorită presiunii mari creată în cilindru, iar supapa de refulare se deschide. In timpul aspiraţiei, supapa de refulare rămîne închisă, deoarece presiunea m conducta de refulare este mai mare decît în cilindru. Pistonul evacuează lichidul din cilindru, învingînd presiunea din conducta de refulare. Pompa aspiratoare reprezentată în figura 3 este o pompă cu piston care refulează lichidul la ridicarea pistonului. Pompa cu membrană (fig. 4) foloseşte în locul  pistonului o membrană elastică acţionată de o tijă. La pompa de mină (tip Allweiler. fig. 5), pistonul este înlocuit cu un plan diametral, acţionat cu mişcări alternative în  jurul axului carcasei de o manivelă.

Supapele de aspiraţie sînt montate pe doi pereţi radiali ficşi.

2. Pompe centrifuge. Pompele centrifuge fac parte din categoria pompelor cu rotor, fiind de fapt nişte turbine de apă cu funcţionare inversă, prevăzute cu un rotor care deplasează lichidul. în cazul pompelor centrifuge, funcţionarea neuniformă (cu şocuri) a pompelor cu piston este evitată, datorită continuităţii curentului de lichid care traversează pompa. Presiunea necesară pentru echilibrarea înălţimii coloanei de apă este realizată de acţiunea paletelor rotorului asupra lichidului, acţiune care se exercită prin forţe centrifuge. Lichidul pătrunde în pompă datorită aspiraţiei rotorului şi este condus în rotor în direcţie axială, fiind apoi deviat intre paletele rotorului după o direcţie radială. Sub acţiunea rotorului, lichidul este împins spre periferia acestuia, de unde este evacuat. Lichidul este astfel dirijat în altă direcţie şi în acelaşi timp accelerat. Presiunea la ieşirea din rotor este mult ridicată, încît curentul de lichid poate învinge diferenţa de nivel. La ieşirea din rotor, lichidul intră în statorul prevăzut cu ajutaje divergente, care-i scad viteza, şi în interiorul cărora energia cinetică a lichidului se transformă în energie potenţială, restul transformării realizîndu-se într-o carcasă elicoidală (fig. 6). Pompa descrisă realizează presiuni joase de refulare. Pentru a construi pompe cu presiuni de refulare ridicate, se montează în serie mai multe elemente retorice şi statorice (compară figurile 8 şi 7).

În general, pompele centrifuge nu se pot amorsa direct, deoarece aerul existent iniţial în rotor împiedică antrenarea lichidului din spaţiul de aspiraţie. Pentru amorsare, conducta de aspiraţie trebuie umplută cu lichid.

pompe

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>