puţuri

Puţurile sînt construcţii utilizate pe scară largă pentru captarea apei subterane necesare alimentării cu apă potabilă sau industrială. în Republica Federală a Germaniei, necesităţile de apă sînt acoperite în proporţie de 48% cu apă subterană infiltrată prin mal, 30% cu apă din straturi subterane, 8% cu apă de izvor şi numai 14% cu apă de suprafaţă.

Apa de suprafaţă meteorică se adună în cisterne (fig. 6); apa din rîuri şî din lacuri natu­rale sau artificiale este pompată în conducte; apa de izvor este captată în camere colectoare, de unde pornesc conducte de alimentare care transportă apa captată şi o conductă de prea­plin; apa subterană este colectată cu ajutorul unor captări orizontale, verticale sau cu drenuri radiale.

Uneori apa subterană poate apărea la suprafaţa solului sub formă arteziană (pe baza principiului vaselor comunicante), în cazul în care stratul acvifer cuprins între două strate impermeabile (de exemplu argilă) se găseşte sub presiune (fig. 1).

Captările orizontale (fig. 2) se folosesc atunci cînd stratul acvifer are debit şi permeabili­tate mici şi este situat la o adîncime mică. Aceste captări se construiesc sub formă de drenaje sau de galerii orizontale de captare.

Atunci cînd debitul de apă subteran este important, iar stratul acvifer este alimentat continuu, se pot utiliza captări verticale. Pentru cazurile cînd apa se găseşte la adîncimi de 5—12 m, se recomandă puţuri săpate (de diametru 1—3 m) şi în special acolo unde pot fi captate cantităţi mai mari de apă în fiecare puţ. Aceste puţuri sînt cunoscute din antichitate; apa era ridicată în burdufuri sau găleţi cu ajutorul pîrghulor, roţilor, scripeţilor sau frîn-ghiilor acţionate de oameni sau animale. Pentru adîncimi mai mari sînt avantajoase puţurile forate (de diametru 20—50 cm), constituite din următoarele părţi principale: filtru, mantaua puţului, capul puţului şi instalaţia de captare propriu-zisă (fig. 3). Mai multe puţuri forate, amplasate la distanţe de 10—50 m (alcătuind un şir de puţuri), se conectează la aceeaşi conductă de sifonare, apa fiind condusă la un puţ colector executat prin săpare.

O combinaţie de captare orizontală cu captare verticală o prezintă puful cu drenuri radiale fig. 4), alcătuit dintr-un puţ colector şi mai multe tuburi orizontale (similare puţurilor forate), n acest fel se realizează o captare prin puţuri, însă fără conductă de sifonare.

Ridicarea nivelului oglinzii apei subterane poate fi obţinută în apropierea unui curs de apă fie prin infiltrare naturală în mal,fie prin infiltrare artificială în sol cu ajutorul unor bazine de infiltrare (fig. 5). Nivelul oglinzii apei subterane mai poate fi ridicat şi prin pomparea directă a apei brute pretratate în bazinul de alimentare al stratului acvifer respectiv.

Pentru dimensionarea corectă a captărilor este necesară cunoaşterea exactă a cantităţilor de precipitaţii şi a vitezei cu care sînt alimentate respectivele surse de apă subterană.

puturi

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>