stăvilare şi baraje

Stăvilarele şi barajele sînt construcţii care servesc pentru modificarea nivelului apei şi pentru regularizarea cursurilor de apă naturale sau artificiale. Stăvilarele au mai mult rolul de a regla nivelul apelor din amonte, iar barajele de a crea acumulări de apă.

Stăvilarele sînt necesare atunci cînd se doreşte să se mărească adâncimea apei (de exemplu pentru căile de navigaţie, pentru captări din cursuri de apă cu adîncime mică etc), să se reducă variaţiile nivelului apei (de exemplu la captări pentru alimentări cu apă), să se micşoreze viteza apei, să se. acumuleze cantităţi mici de apă sau să se realizeze căderi de apă. Stăvilarele pot fi: fixe (stabile) (fig. 1) sau mobile (fig. 2), apa trecînd pe deasupra (prin deversare) sau pe dedesubt în curent liber sau în formă de jet.

Stăvilarele fixe se construiesc. în general, din beton, ele trebuind să asigure o scurgere nepericuloasă a apelor la inundaţii. Stăvilarele mobile permit regularizarea apelor de viitură sau a debitelor prin stavile uşor de manevrat, care pot fi îndepărtate parţial sau integral din curentul de apă. De asemenea ele trebuie să fie capabile ca la viituri să lase liber curen­tul de apă, să regularizeze nivelul apei în cazul unor variaţii, să permită evacuarea ghe­ţurilor, să evite retenţia aluviunilor sau formarea bancurilor (de depuneri) în zona de barare. Stăvilarele reprezentate în figurile 1 şi 2 sînt stăvilare cu deversare, iar cele din figura 3 a, b stăvilare în care apa trece pe dedesubt.

Baraje de acumulare se consideră construcţiile cu retenţie cu înălţimi de peste 5 m dea­supra fundului cursului apei (albiei riului) şi o capacitate de înmagazinare de peste 100 000 m’ de apă. considerîndu-se umplerea pînă la coronament. Acestea servesc în special ta acumu­larea apei în cazul unor debite variabile. întrucît însă construcţia şi întreţinerea lor sînt costi­sitoare, se folosesc în special pentru producerea de energie electrică, alimentare cu apă pota­bilă şi industrială, irigare (pentru terenuri agricole), protecţie contra inundaţiilor, agrement. Barajele de acumulare trebuie să fie fundate pe roci stîncoase. impermeabile şi rezistente. De aceea pentru alegerea tipului de baraj potrivit sînt indispensabile cercetări geologice foarte dezvoltate.

Se construiesc următoarele tipuri de baraje pentru acumulare:

baraje de pămint din argilă, pietriş sau nisip, deosebit de sigure împotriva degradă­rilor (distrugerilor) şi de aceea recomandate pentru a fi folosite (barajul de la Hennetal):

baraje din piatră, de obicei protejate cu o mască din bitum (barajul de la Assuan II);

baraje de greutate, construite cu parament vertical (barajul de la M ohnetal);

baraje in arc, care se construiesc în special în regiuni muntoase;

tipuri speciale, ca de exemplu,.baraje cu contrafort (barajul Vohrenbach). Forţele care acţionează asupra barajelor sînt forţe statice (fig. 4), datorate în special

presiunii apei (care acţionează întotdeauna perpendicular pe faţa dinspre apă a bara­jului) şi greutatea proprie. Acestora li se adaugă presiunile apei pe talpa barajului, care se creează datorită infiltraţiei apei pe sub baraj, pămîntului. gheţii. apelor capilare, şi forţele care iau naştere din cauza variaţiilor de temperatură şi cele datorate mişcării proprii a materia­lelor în timpul prizei. Forţele dinamice sînt neînsemnate faţă de cele statice. Rezultanta for­ţelor — greutatea proprie, presiunea apei şi a celorlalte forţe — trebuie să acţioneze în inte­riorul suprafeţei de fundare. Pentru a împiedica alunecarea barajului pe pămintul de fundare, fundaţia se ancorează puternic în sol. realizîndu-se în acest scop o suprafaţă de contact în trepte (fig. 3 a). De asemenea barajul de acumulare trebuie astfel construit. încît în materiale să nu se nască eforturi de tensiune mai mari decît cele luate în considerare în calcule.

stavilare si baraje

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>