televiziunea alb-negru

Televiziunea se bazează pe principiul cinematografului, adică transmite, ca şi filmul, cel puţin 25 de imagini pe secundă, aşa încît ochiul omului, datorită inerţiei sale, percepe imagini într-o mişcare continuă. Ca şi în cazul rasterului din tipografie, folosit la redarea diferitelor valori de luminanţă (de exemplu la redarea diferitelor clişee foto), televiziunea foloseşte descompunerea imaginii într-un număr mare de puncte (fig. 1). La tubul analizor (iconoscop) (fig. 2), placa de semnal (ţinta) care îndeplineşte rolul rasterului din tipografie, se compune din 500 000 de puncte, care sînt, în speţă, identice cu tot atâtea fotocatode mi­nuscule. Corespunzător valorilor de luminanţă ale fiecărui punct luminos (fig. 3). aceste celule se încarcă la un potenţial mai mult sau mai puţin pozitiv.

Un fascicul electronic care parcurge (baleiază) ţinta în zig-zag în timp de 1/25 s descarcă aceste celule, iar impulsurile electrice (semnalul de imagine), care iau naştere corespunzător luminozităţii fiecărui punct al imaginii, se transmit electrodului de comandă al tubului cine-scop (tub Craun). Prin aceasta se modifică intensitatea fasciculului electronic al cinescopului receptor, corespunzător luminanţei imaginii transmise; fasciculul electronic are şi la recepţie o mişcare în zig-zag pe suprafaţa ecranului.

In acest fel apare pe ecranul luminos al receptorului TV prin acumulare de puncte şi printr-o succesiune rapidă a imaginii, scena televizată, pe care o numim imagine de tele­viziune. Pe ecranul televizorului apare, potrivit alegerii luminoforului depus pe partea din faţă a ecranului, o imagine alb-negru. Simultan cu semnalele de imagine (fig. 5) se transmite telespectatorului şi sunetul. Pentru transmisia semnalelor de la locul de captare pînă la staţia locală de emisie se foloseşte nu numai transmisia prin radio (unde herziene), ci şi prin cablu (cablu coaxial). Din cauza propagării.în linie dreaptă a undelor de înaltă frecvenţă folosite în televiziune şi datorită curburii globului pămîntesc, raza de acţiune a transmisiei este limi­tată. De aceea trebuie instalate. Ia distanţe de aproximativ 80 km, posturi de emisie (staţii de radioreleu) de televiziune pentru a obţine o recepţie oarecum uniformă în zona deser­vită (fig. 6). Receptoarele de televiziune recepţionează cîmpul electromagnetic transmis (semnalul de televiziune) cu ajutorul antenelor instalate pe case, sau, în cazul cîmpurilor suficient de puternice, de aproximativ 5 mV/m şi mai mult, cu antene de cameră.

televiziune alb negru

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>