turbina cu abur

în turbinele cu abur, energia aburului sub presiune se transformă în energie mecanică folosită pentru acţionarea generatoarelor electrice din centralele termoelectrice. Aburul este condus la un ajutaj de unde iese cu viteză mare şi loveşte paletele rotorului, care începe să se învîrtească. Pentru a transforma energia de presiune a aburului cît mai complet în energie cinetică, turbinele cu abur folosesc aşa-numitele ajutaje Laval (fig. 1). Ajutajul este prevăzut cu o deschidere a cărei secţiune se îngustează la partea de intrare şi se lărgeşte la partea de ieşire. Trecînd prin ajutaj, presiunea aburului scade continuu, iar viteza sa creşte. Cu cît viteza aburului este mai mare, cu atît este mai mare şi forţa pe care jetul de abur o poate exercita asupra unui obstacol. Această forţă depinde de unghiul cu care jetul de abur este deviat faţă de direcţia iniţială. Aburul expandat în ajutajele statorice este dirijat cu viteză mare spre rotor, în care, prin devierea jetului de abur spre periferia acestuia (fig. 2), se gene­rează forţe care îl pun in mişcare (fig. 3). Pentru folosirea completă a energiei pe care o con­ţine aburul, este necesar ca destinderea aburului să se facă în trepte consecutive. Rotorii sînt fixaţi pe acelaşi ax şi au deci acelaşi număr de rotaţii, scăderea presiunii aburului şi mă­rirea diametrelor rotorilor avînd loc în trepte bine determinate. Teoretic, întreaga presiune a aburului (de exemplu 100 kgf/cm2) poate fi destinsă pînă la presiunea atmosferică şi transfor­mată în viteză într-un singur ajutaj. Cum însă pentru obţinerea unui randament de transfor­mare optim rotorul ar trebui să se învîrtească cu o viteză periferică foarte mare. forţele centri­fuge produse ar putea distruge maşina. Pentru a evita acest lucru, turbinele se construiesc cu micşorarea în trepte a energiei. După modul în care se produce destinderea aburului, turbinele pot fi:

1) turbine cu trepte de viteza (micşorarea în trepte a vitezei): energia potenţială a aburului se transformă în energie cinetică într-o singură coroană statorică, aceasta transformîndu-se apoi fracţionat în energie mecanică în două sau trei coroane de palete rotorice montate pe acelaşi ax (turbine Curtis, fig. 4);

2) turbine cu trepte de presiune (micşorarea în trepte a presiunii): energia potenţială a aburului este transformată în energie mecanică in mai multe trepte de presiune, fiecare treaptă constînd dintr-o coroană statorică şi una rotórica. Aburul este destins în coroana statorică şi viteza este preluată de coroana rotórica următoare (fig. 2). Trecerea aburului prin coroa­nele statorice şi rotorice se continuă pînă ce se consumă întreaga presiune a aburului. Prin toate coroanele rotorice trece consecutiv aceeaşi cantitate de abur. Deoarece însă la micşo­rarea in trepte a presiunii volumul aburului creşte, diametrele exterioare ale coroanelor rotorice sînt din ce în ce mai mari pe măsură ce se trece de la partea de înaltă presiune spre partea de joasă presiune (turbine cu acţiune);

3) turbine cu suprapresiune (micşorarea în trepte a suprapresiunii): presiunea aburului se reduce atît in ajutajele statorice, cît şi în paletele rotorice, obţinîndu-se o viteză suplimen­tară (turbine cu reacţiune).

în funcţie de presiunea aburului la ieşirea din turbină se deosebesc: turbine cu condensare (fig. 5), în care presiunea de sfirşit de expansiune a aburului este inferioară presiunii atmosferice datorită vidului menţinut într-un condensator legat cu tubul de aspiraţie al turbinei; turbine cu contrapresiune, în care presiunea de sfirşit de expansiune este superioară presiunii atmosfe­rice, şi, în sfirşit, turbine cu emisiune, în care presiunea aburului de sfirşit de expansiune este puţin superioară presiunii atmosferice, aburul fiind evacuat din turbină direct în atmosferă.

turbina cu abur

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>